Spectacolul "Hronicul Găinarilor" de Aureliu Busuioc. Scenariu și regie Petru Hadârcă.

Hronicul Găinarilor - este despre apariția unei noi clase sociale și politice, odată cu înființarea unui sat, Găinari, compus din găinarii alungați din alt sat. Deloc întâmplător, fondarea Găinarilor are loc în 1812, anul ocupației țarise. Acțiunea se încheie în 1970, când „noii găinarii” sunt „perfecți”, sunt o clasă socială și politică bine definită. Hoții de găini, niște scursuri ale societății rurale, după ce sunt ținuți la distanță, sunt luați în brațe de puterea sovietică. Care le transformă defectele în mari calități, tot ce era hoție, rușine – devine act de eroism și jertfire.

Hronicul Găinarilor este despre formarea clasei nomenclaturiștilor sovietici. E un roman istoric parodic - se râde mult, mai ales că majoritatea dintre noi au apucat cât de cât realitatea pe care ne-o arată Aureliu Busuioc, mai ales că ea nu s-a sfârșit, doar s-a transformat. Amintește și de Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, poate că de acolo și vine numele Filimon al unui boier din Hronic.

Hronicul Găinarilor acoperă o perioadă falsificată din punct de vedere istoric, chiar și literar. Este timpul în care Moldova a putrezit zgomotos, iar din zgomot unii au dorit să audă o orchestră de lăutari. Aureliu Busuioc a povestit la rece istoria. La rece e de râs. De aici apare și punctul de vedere postmodernist. Aureliu Busuioc este un nume care contează. Acolo unde se încheie Hronicul Găinarilor, cu istoria nomenclaturiștilor, continuă istoria apariției oligarhilor.