Apa este sursa vieții! Și acesta este un fapt incontestabil. În unele regiuni ale globului, în special în deșert, apa a fost întotdeauna la celași nivel ca și aurul sau in general fară de preț. Din păcate, locuitorii regiunelor abudente in apă parvenită pe căi naturale, nu înțeleg și nu protejează sursele sale.

Anterior, oamenii din țara noastră aveau o bună tradiție de a construi fîntîni, de a descoperi noi surse de apă și să aibă grijă de izvoare. Dar în epoca civilizației, această tradiție treptat dispare in neuitare.

Cu certitudine se poate de spus că mulți cetățeni din țara noastră nu cunosc că în Republica Moldova există un izvor cunoscut în toată Europa de Vest. Timp de mulți ani a fost cea mai mare sursă de apă între rîurile Prut si Nistru. La izvorul din satul Cotova debitul este de 300 litri pe secundă.

Datorită farmecului naturii și scurgerea deschisă, sursa de apă se privește mai mult ca un râu decît ca un izvor. Sursă se referă la o varietatea de “vaucluse", ale căror fluxuri lovesc puternic de sub pămînt, ridicînd jetul de apa la suprafață  până la 10m! În secolele trecute, în jurul izvorului, sătenii din Cotova  sărbătoreau diverse ceremonii, ritualuri, nunți și ritualul de iarnă - botezul.

În țara noastră, vă puteți întâlni în continuare și cu alte surse puternice, cum ar fi – izvorul din satul Jeleboc, care are un debit de aproximativ 90 litri / sec. Există și alte izvoare cu un debit mediu de 40-50 l/s, dar nici una dintre aceste surse nu este un izvor de genul  "vaucluse".

Aceste emisii puternice ale cursurilor de apă, nu de puține ori au speriat de moarte sătenii. Răspîndită era legenda despre modul în care unii curajoși se scufundau în apa rece și înfundau toate  fisurile “ havuzului" cu lînă albă . Dar în 1998 , mitul despre lînă albă a devenit brusc o realitate, atunci cînd membrii Asociației Tinerilor Mediului “ProNatura”  în timpul recuperării surselor de apă într-adevăr au gasit în fisuri frînturi uitate de lînă albă .Deja a doua zi după curățarea unui fis de lîna s-a observat formarea unui havuz mic care a ajuns la 1m deasupra nivelului apei.

În ciuda eforturilor depuse  pentru conservarea și păstrarea izvorului, din punct de vedere ecologic și cultural starea sa rămîne foarte devastată. Izvorul este situat în satul Cotova, raionul Drochia . El se revarsă din fisurile calcaroase situate la poalele pantei stîngi al râului Căinari . Temperatura apei în izvorul Cotova este +11C⁰, și această temperature este independentă de temperatura aerului și anotimpurile anului. În timpul iernii , aceast izvor arată cu adevărat fermecător, mai ales seara cînd totul imprejur e alb - alb , iar din apă iese nouri de aburi , creînd în jurul lor o microclimă umedă și caldă .

Conform datelor  lui S. T. Vznuzdaeva în primăvara anului 1959 debitul izvorului era egal cu 300 l / sec. Un an mai tîrziu a început să scadă și a fost de aproximativ 200 l / sec. După 1964 rata de producție a început să scadă, și pînă în toamna anului 1966 consumul a fost cu 40 de litri mai puțin. Pentru o perioadă lungă s-a menținut la aproximativ 160 l / sec. Astfel toate 40 de geamuri din față s-au uscat.  Declinul debitului de apă s-a atestat documentar prima data in 1940. Sunt multe cause care explică scăderea bruscă a debitului de apă în izvor. Unul dintre aceste motive este - deschiderea peșterii "Emil Racoviță" și construirea de baraje hidroelectrice. Conexiunea  între peștera "Emil Racoviță" și nivelul apei este evidentă, ea este cea care fiind umplută cu apă , aflînduse la  nivel mai ridicat decît izvorul Cotova  servea pentru "pomparea" in pîrîull subtern al izvorului .

În cercetările izvorului din 1997-1998   s-a confirmat faptul , că apa este într-adevăr parvenită dint-un rîu subteran , care are un flux constant . Localnicii au observat uneori o creștere a apei în rîu, și din această cauză nivelul apei se ridică cu 30-40 cm, tot atît de misterios după un timp apa se retrage rapid, foarte similar cu fluxul și refluxul mării . Fenomene similare au fost raportate în 1970 în peștera "Emil Racovita”. Nivelul apei în peșteră se ridica în același timp cu ridicarea nivelului apelor in rîul Nistru, și aceasta în pofida faptului că peștera se află mai aproape de rîul Prut. Nivelul apei din peșteră a devenit vizibil “dependent" de nivelul apei în prizele de apă Novodnestrovskaya CHE.

Cu privire la starea izvorului , desigur , au o influență directă factorii antropici . Aceasta este în primul rând o sursă de contaminare și distrugerea parțială a stratului lui superior. În anii 70, de pe un drum asfaltat situate la un nivel mai înalt, exact unde este "acoperișul" izvorului, a căzut în râu un tractor pe șenile. Mașina s-a aflat mai mult timp în apă. Pe atunci un timp îndelungat pe acest drum treceau o mulțime de vehicole grele , inclusiv tractoare K-70 . Toate acestea au afectat în mod semnificativ amortizarea pantei: malurile parțial s-au prăbușit împreună cu rezervorul. Probabil în peșteră de asemenea s-au produs alunecări de teren devastatoare. Au început treptat alunecări de teren.

Din păcate, autoritățile locale au redus fondurile direcționate pentru recuperarea și salvarea izvorului.

Există o singură speranța că oamenii, în special localinicii vor  înțeleage importanța acestui izvor și vor avea o atîrnare mai grijulie pentru apele lui.