Monumentul generalului militar, erou al Războiului Mondial în anul 1812 M.F. Orlov a fost instalat în anul 1975 către aniversarea a 50-a a revoluției din decembriste. Sculptorul monumentului este Iurii Canașin și arhitectul F. Naumov.
M.F. Orlov, este fiul nelegitim al contelui Fiodor Grigorievici Orlov, care s-a născut în anul 1788, și mai târziu a fost adoptat legitim cu cei doi frați după moartea tatălui său, printr-un decret de Ecaterina a II pe 27 aprilie anul 1796 (fără titlu).

Educația a primit-o de la iezuiți în pansionatul lui abat Nicolai, așa cum era obiceiul la cei mai înalți nobili din Petersburg. După cinci ani a devenit un cadet, apoi în anul 1805 a intrat în regimentul de cavalerie și rapid a înnaintat în serviciu. Război din anul 1812, el la început în gradul de locotenent-căpitan și a fost numit  adjutant  al lui Alexandru I.

Special s-a remarcat în bătălia de la Austerliț.

M.F. Orlov a participat în cele mai importante bătălii ale Războiului Mondial din anul 1812 și a fost decorat pentru curaj în capturarea Verei cu Ordinul George gradul a 4-lea. Apoi a lucrat ca adjutant la Alexander 1. În anul 1814, M.F. Orlov a negociat capitularea Parisului și a semnat condițiile elaborate.

Este o figură proeminentă în mișcarea decembristă. Unul dintre fondatorii organizației predecabriste "Ordinul Cavalerilor Ruși", a dezvoltat un program amplu de reforme liberale (constituția, abolirea sclaviei, proces cu jurați, libertatea presei), combinate în stil englezesc cu puterea aristocrației și burgheziei emergente. A condus consiliul secret - Uniunia bunăstării din Chișinău, formată în anul 1818, dar repede a parasite-o.

Părăsind o organizație, el a continuat munca lui revoluționară, a condus consiliul din Chișinău a Societatii de Sud. El a fost unul dintre organizatorii lojii masonshii "Ovidiu numărul 25."

Mihail Orlov a murit la 18 martie anul 1842.