Rezultatele căutării
După gen
Interesant
  • Mănăstirea "Ceadîr-Lunga"
    Mănăstirea "Ceadîr-Lunga"
    Mănăstirea "Ceadîr-Lunga" este situată în oraşul cu acelaş nume, la 125 km de capitala Chişinău. Mănăstirea a fost construită în anul 2000 şi este situată la marginea oraşului, pe drumul spre cimitir.

Istorie Monumente

Bustul lui Vasile Alexandri

REF NR: 1734
  • 163
Vasile Alexandri - cunoscut dramaturg romîn, scriitor, publicist și poet.

Născut în anul 1827, în familia marelui boier Spătaru, în orașul Bacău din Republica Moldova. Vasile Alexandri a fost educat la domiciliu, apoi a studiat la Iasi şi Paris, acolo a şi intrat la Facultatea de Medicină, apoi la facultatea juridică, dar nici una dintre ele nu a absolvit-o. La vîrsta de 20 de ani, Alexandri a revenit la Iasi, unde colaborează cu revista «Dacia Literară». Un an mai târziu, el a fost numit director al teatrului Domnul, dar acest post el îl ocupă numai doi ani, din cauza luptei împotriva forțelor reacționare "franţuzit " tânăra generație a boierilor. În anul 1844 el a fost implicat în Autoritatea Tineretului Liberal numit "Propaşirea“ (Progress).

Atunci, când un val de revoluție în anul 1848, a ajuns și în Moldova, Alexandri a fost implicat activ într-o mișcare îndreptată împotriva lui Mihail Sturza, boierul de atunci, furnizat tribunal rus. Când această mișcare a fost zdrobită, Alexandri a fost nevoit să emigreze în afara statului, unde a început cariera literară reală, care a durat mai mult de 50 de ani.

La sfârșitul războiului ruso-turc din anii 1877-1878 Vasile Alexandri mult timp a ocupat postul de ambasador al regatului romîn în Paris. A fost ales membru al Academiei Romîne, unde a vorbit împotriva  limbii romîne artificiale. Alexandru este unul dintre inițiatorii în lupta pentru abolirea iobăgiei, pentru eliberarea de sclavi-ţîgani, secularizare de teren, aparținând mănăstirilor și stabilirea unui singur stat romîn. Astfel, scriitorul este evedenţiat în epoca revoluției naționale burgheze din anul 1848.

Principalul merit al scriitorului este, că el este unul dintre primii, care a văzut marea bogăție a folclorului. El a început să colecteze amintiri despre folclor, și ca urmare a activității sale, sub influența de arta populara in anul 1853 la Paris, el a publicat o colecție numită "Doine» (Doina).

Renumita balada pastorală "Miorița"scrisă de Alexandri, a fost publicată pentru prima dată în revista "Bucovina" în anul 1850. Balada a scris-o scriitorul Alecu Russo la mănăstirea Sobeja în anul 1846, unde a fost în exil. După ce Russo a murit, Alexandri a scris altă variantă de baladă, văzută în opţiunea sa Muntele Ciahlău. Scriitorul a schimbat textul, scris în anul 1850 și a publicat o lucrare în două colecții de poezie populară - "Balada" și "Poezii populare romîne".

Piese de teatru renumite, "Chirița în provincie" (1852), "Iasi în timpul carnavalului", "Iuorgu de la Sadagura" (1844) și altele. Satira la mita judecătorilor, cămătarilor, ispăşitorilor numit "Povestea unui aur" (1843).

Cicluri de poezii, "Soldaţii Noştri ", "Margăritare" (1852-1862) și "Crinii" (1848-1863). Poeme istorice, drame, cicluri: "Ovidiu", "Sursa Blanduzii", "guvernatorul-despot", "Legende noi", "Pasteluri", "Legende", "Dan – căpitan de munte", "Dumbrava roşie."

Vasile Alexandri a făcut o contribuție semnificativă la îmbogățirea și dezvoltarea limbii literare.

Sunt păreri că creaţia poetică a scriitorului nu are diferenţă mare de originalitate. Lucrarile sale dramatice, într-o oarecare măsură, poezie lirică și epică, limitînd romantizmul francez. Alţi cercetatori au remarcat faptul că lucrările sale sunt marcate de două calități incontestabile - este  talentul și dragoste pentru viață a poetului.

Informație de contact

Adresa:
Moldova, mun. Chișinău, o. Chişinău
Centru, Aleea Clasicilor