Denumirea sărbătorii Acoperământul Maicii Domnului provine de la cuvântul pocrov, ceea ce înseamnă acoperământ al pământului.
Înițial această sărbătoare era dedicată unei divinități meteorologice responsabile de acoperirea pământului cu brumă.
Oamenii asociau acoperirea pământului cu brumă cu îmbrobodirea fetelor mari, adică cu măritișul. Fetele rugau divinitatea să le acopere capul cu păr bogat și frumos, pentru ca să placă tinerilor și în curînd să se căsătorească.
Odată cu apariția creștinismului, biserica a încercat să adapteze sărbătoarea păgâna în conformitate cu canoanele creștine. S-a constatat că există o legătură cu tradiția creștină, care spune următoarele : "În mănăstirea Vlahilor din Constantinopol erau mulți greci care se rugau ca Dumnezeu să-i elibereze de vrăjmașii lor. Noaptea, cuviosul Andrei, a părăsit Mănăstirea și, privind spre cer, a văzut-o pe Maica Domnului înconjurată de sfinți, rugîndu-se la Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acoperământul de pe cap și l-a întins deasupra creștinilor din mănăstire. Dimineața, tot orașul știa despre miracolul văzut de către Sf. Andrei. Din acea zi, întru comemorarea minunii, se sărbătorește Acoperământul Maicii Domnului.
În multe localități, în această zi se serbează hramul satului. La Chișinău, localnicii de asemenea serbează hramul orașului.
