Sărbătoarea Rusaliilor, care a apărut în vremurile păgâne, împogățită cu diverse tradiții populare, a reușit să supraviețuiască și după recunoașterea oficială a creștinismului.
În Moldova există o legendă conform căreia Rusaliile sunt șapte surori fără prihană. Sora mai mare s-a îndrăgostit de diavol și a trecut de partea întunericului, apoi le-a atras după ea și pe celelalte surori, fapt pentru care Dumnezeu le-a izgonit din Rai. Astfel, surorile au început să rătăcească printre oamenii de pe pământ. Se mai spune că Rusaliile au fost trimise de Dumnezeu să-i pedepsească pe oamenii răi.
În popor se consideră că ele sunt creaturi mitologice, cum ar fi spiritele rele, vrajitoarele, care aduc oamenilor o mulțime de necazuri. Ele pot provoca vânt, tunete, furtuni, care le iau mințile oamenilor, fură copii. Rusaliile au putere doar în timpul nopții, până la cântatul cocoșilor, pînă la răsăritul soarelui.
Această sărbătoare păgână a fost adoptată de creștinism și a devenit un eveniment biblic sărbătorit după Paști și Sfânta Treime, la 50 zile după Învierea lui Hristos, deoarece se consideră că anume în acea zi "Duhul Sfânt a coborât sub forma unei limbi de foc".
Luând în considerare numărul de zile dedicate în mod special Rusaliilor, ar trebui de remarcat o mare varietate, uneori chiar confuzie în datele sărbătorii. Timpul celebrării Rusaliilor depinde de Paști. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că prăznuirea ei diferă de la o zonă la alta a țării.
Sărbătoarea se asociază cu vegetația verii, din care considerente casele sunt împodobite cu ramuri verzi, de obicei de nuc sau tei, ele fiind un simbol al "limbii de foc", pogorâtă peste Apostoli, pentru a-i umple de Sfântul Duh.
Conform tradiției creștine, pogorârea Duhului Sfânt este de o importanță majoră. Împreună cu înălțarea la cer și învierea, aceasta face o triadă de evenimente care susțin originea divino-umană a Mântuitorul Hristos.
Poporul sărbătorește Ziua Duhului Sfânt la început de iulie încă din secolul IV. Ca și în Duminica Floriilor, creștinii aduc la biserică ramuri de nuc și tei pentru a le sfinți. Unele biserici împart singure ramuri sfințite enoriașilor, care le duc acasă și le păstrează lângă icoane, pentru a fi păziți de duhurile rele.
Timp de mai multe secole, oamenii au inventat modalități de a îmbunătăți Rusaliile, dar și de a le confrunta, care au devenit cu timpul ritualuri.
În aceste zile este strict interzisă munca în teren și la domiciliu, pentru a feri semănăturile de grindină, de asemenea este interzis strânsul plantelor medicinale, deoarece ele își pierd proprietățile curative. În case se aduc ramuri de nuc sau tei, care se aștern pe jos, fie se păstrează lângă icoană oferind protecție de duhurile rele.
Există plante care pot proteja oamenii de Rusalii - leușteanul, pelinul, usturoiul. În zilele noastre oamenii superstițioși poartă la brîu căței de usturoi, leuștean, pelin și beau vin cu pelin, fiindu-le frică ca Rusaliile să nu le fure acoperișul și să nu le aducă nenorociri.
În această zi se face curățarea și sfințirea fântânilor. Numai barbatii au voie să participe la curățarea fântânilor și izvoarelor, femeile nu au dreptul la această procedură. Bărbatul care coboară în fântână trebuie să fie un creștin adevărat, cu o inimă bună, să nu se teamă și să fie abil. Pentru munca sa, bărbatul este răsplătit cu bani, prosoape și cămăși. După această lucrare femeile îi invită pe toți la masă și servesc vin cu pelin.
În multe sate săptămâna Rusaliilor începe imediat după Sfânta Treime, lunea fiind sărbătorită Ziua Sfântului Duh. Se întâmplă că nu toți sărbătoresc opt zile, în unele locuri sărbătoarea durează doar trei zile. La sudul și centrul Moldovei se spune că anume luni, în a opta zi a Sfintei Treimi se încheie săptămâna Rusaliilor și atunci ele îi părăsesc pe oameni. În această zi sunt scoase din case crengile uscate care sunt stropite cu apă, se intezice categoric de a le sădi. Se crede că, odată cu eliminarea frunzelor uscate din casă, Rusaliile și toate duhurile rele părăsesc și ele casa, de aceea este foarte important ca acestea să fie scoase și stropite cu apă. Oamenii cred că dacă frunzele se stropesc cu apă, va ploua și va fi o roadă bogată. Mulți oameni mai cred și astăzi în aceste superstiții. Majoritatea se spală cu apa cu care au fost stropite frunzele pentru a fi sătănătoși anul împrejur.
Această sărbătoare a fost și este sărbătorită în satele moldovenești. După masa de prânz, în ziua de Rusalii, oameni ies la o plimbare la natură, cu băutură și mâncare, pentru a sărbători "plecarea Rusaliilor".
