Una dintre cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova este  Mănăstirea Sfînta Adormirii Maicii Domnului numita Mănăstirea Căpriana. Aceasta este situată  în satul Căpriana, în centru Codrilor, la 30 km nord-vest de Chișinău.

Căpriana – mănăstire pentru bărbati, situată în bazinul minunat al codrilor, înconjurată din trei părți de dealuri împădurite. Zvonurile spun că în urmă cu 600 de ani a fost la vânătoare însuși Ștefan cel Mare. Legenda spune că oamenii lui au fugărit o tînără caprioara. Conducătorul era pe cale să traga, dar se uită la ea și îi parea că animalul, parcă i se închină. Vînătorul a avut milă  și a ordonat să fie lăsată în viață. La câteva ore dupa vanatoare Ștefan afla despre nașterea fiicei sale. În aceeași noapte a avut o viziune in care vede, în acest loc foarte destinat să stea o mare mănăstire, al cărui nume a fost format din numele fiicei „Ana” și iedulul „Capra”.

Arta populară spune povestea mai multor legende despre crearea mănăstirii. În unele cifre Domnitorul Ștefan cel Mare, iar în altele - unul dintre primii poeți din Republica Moldova numit Căprian. Oficial înregistrate numai prin faptul că există de mai mulți ani, reședința Mitropoliei Moldovei, sub patronajul conducătorilor locali. Pe atunci  acest loc era  numit „Poiana Căpriana". Aceasta mănăstire este considerată a fi cea mai veche clădire între râurile Prut și Nistru. Prima înregistrare este data la 25 aprilie 1420. Printre fondatorii mănăstirii, este așa-numitul lord Merck din Mereni străbunelul acelei Marii, care era soția voevodului Alexandru cel Bun.

Șefii mănăstirii au fost astfel de personalități celebre precum Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Alexandr Lapușneanu, Petru Rareș, Ștefan cel Mare. Printre acestea se evedentiiază însuși Caprian cunoscut ca un poet renumit și autor de texte religioase. În afară de aceasta acolo a trait și cronicarul paminteanul moldovean Eftimii. Evanghelia manuscrisă pe pergament  în limba slavonă a fost lăcașul sfânt. Aceasta a fost donată în secolul al XVI-lea de către Ioan- Petru - domnitor moldovean.

Prima cladire a complexului monahal este Biserica Adormirea Maicii Domnului .Ea este cea mai veche care a supravetuit până în zilele noastre în Republica Moldova . Data exactă a construcției sale nu este cunoscută , aceasta variază între 1420 și 1425 ani . Faptul că fondatorul bisericii a fost anume Petru Rares , poate fi judecat de o înregistrare făcută în 1545 in Evangheliea dăruită la mănăstire. Construcțiea a fost în vremea domniei lui Ștefan cel Mare. O astfel de concluzie se face prin prezența de spații subterane și de aspectul lor. De atunci, biserica a fost nu doar odată restaurată după  cutremure puternice. Arhitecții au fost nevoiți să termine construirea peretilor, o cupolă mare octogonală și clopotnița, din care partea de sus are o formă piramidală.

Valoarea deosebită a întregului complex monastic este Catedrala Sf Gheorghe, care a fost proiectat tîrziu în stil baroc, și Biserica Sf. Nicolae, ridicată deja în stil medieval bisericilor moldovenesti. Regimul comunist a ajuns si la Capriana, și în 1962 mănăstirea a fost închisa. Din ea a fost făcută Casă de Cultură, în unul dintre temple a fost spitalul de tuberculoza pentru copii, iar in altul – deposit pentru pesticide. După ce a fost distrusa în timpul Uniunii Soveticea mănăstirea este redesschisa în 1989 și își reia activitățile sale.

Pe teritoriul mănăstirei în 1993, în timpul săpăturilor arheologice, a fost  găsită o epocă a biserici de lemn și de piatră din vremea domniei lui Alexandru cel Bun. Au fost descoperite aproximativ 30 de morminte a ctitorilor mănăstirii. A fost constatat că într-unul din morminte a fost înmormintată Doamna Maria, care a fost fiica unui celebru nobil Spanciosa - care a trăit în timpul lui Alexandru Lapusneanu. Într-un alt mormânt se odihneste cenușă boierul Dumitru Buzu din satul Soltănești. În al treilea - unul dintre managerii de instanță Gheorghe Costache (1767).

De atunci, au trecut multe secole. Astăzi în complexul mănăstirii sunt trei biserici: Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe și Adormirea Maicii Domnului. De asemenea, există o serie de constructii auxiliare: fântâni arteziene și pavilioane, executate în stil tradițional. Comunitatea mănăstirii are 20 de stareți, slujitori și călugări, diaconi si eromonahi. Pereții mănăstirii încă mai păstrează legende vechi de pe vremuri. Stejarul - numit stejarul lui Ștefan cel Mare, încă mai stă în frumoasele păduri din jurul Căprianei. O veche legenda spune că Domnitorul se odihnea subt acest copac după fiecare victorie.

Arhitecti contemporani au construit pe un deal o terasa de veghe. Din acel loc întreg teritoriul Căprianei se vede ca-n palma dintr-o privire. Micul sat este înconjurat din toate părțile de păduri vechi. Ca o lebădă cu aripele sale desfacute, stă solemn în picioare biserica albă.

11 imagini: 1 din 11

→